Cei ce se stiu slabi de inima sa renunte la vointa cunoasterii si sa apeleze la auto-conservare aka ignoranta. Ah, nu e nevoie sa fiti duri cu voi si sa va incapatanati tocmai din cauza prevenirii mele, pana la urma orice om, oricat de intelept, inteligent si destept inca mai este ignorant. Nu e nimic rau in asta, priviti-o ca pe o ceata de mister ce poate fi improspatoare in contextul cunoasterii.
Conteaza mai mult continutul, conceptul, mesajul sau este mai important aspectul tehnic?
Este o intrebare retorica si ironica, sper ca nimeni nu intentiona sa o ia ca atare, nu de alta, dar lasam niste minte balansandu-se intr-o dilema.
De fapt, fotografii sunt atat de ametiti datorita aspectului tehnic… Oricum, asta din dorinta ascendenta a omului, in cazul de fata spre a-i reusi perfect fotografia. Ok, asta nu este demn de mustrat, dar totusi, in numele demnitatii inteligentei si creativitatii umane (demnitate, uman – caracteristici superioare! macar la gandul asta intorceti-va la normal, falindu-va si batandu-va in piept pentru acest compliment), tehnica nu trebuie sa treaca de jumatate din raportul procesului de creare a fotografiei. In plus, what the fucking holy shit, partea de tehnica nici nu reiese de multe ori din imagine. Daca nu exista creativitate si sentimente fata de subiect, atunci fotografia poate deveni cu usurinta o tehnica a unor aparate de fotografiat mobile, zburatoare, cu un cip ce le coordoneaza spre a imortaliza orice cu conditia indeplinirii regulii de aur, spre exemplu, dar in special sa fie lumina potrivita si elemente de estetica vizuala precum simbol, cromatica si nimeni nu ar realiza diferenta, desi uneori nici regulile de cromatica nu prea mai sunt indeplinite la oameni.
Acest fenomen al suprematiei tehnicii in fata partii artistice a omului ma duce cu gandul, datorita paranoiei mele, sper ca nu realismului meu (desi din pacate speranta coincide cu amagirea pentru mine), ca sa fii fotograf implica o spalare de creier ce te scapa de apasatoarea greutate a gandirii, si te conduce la o a simturilor creative si estetice, lejera amortire, ce iti permite, ca multulmire ca ai achizitionat aparatura, ca o injectie pentru a nu te destepta din decadere, sa ai placerea sa apesi tu pe buton si sa vizualizezi produsul si sa fii numit fotograf doar cu afisarea sculelor performante. Sa rasune in urechi duritatea cuvantului “produs”! Sa se traga un semnal de alarma, in speranta ca acest cuvant de rezonanta a unor cutite frecandu-se pe tais, rezonanta de un adevar amar, este in contrast cu conceptia preconceputa a fotografiei, de mult moarta, insa.
Incercati sa salvati arta fotografica din decaderea-i tragica! Aveti constiinta sau fiti egoisti (oricum cand faci ceva bun mereu, dar mereu, in toate cazurile, faci ca sa te simti tu bine, deci, e doar formularea diferita, in esenta… He he, eu v-am prevenit sa nu cititi, acum adanciti-va si voi in abisul desconsiderarii valorii umane… Uneori ignoranta e o binecuvantare… “Fericiti cei saraci cu duhul”…).
Degringolada
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu